Alăptarea e una din experienţele frumoase prin care trece o mamă. Dar nu întotdeauna începutul e uşor. De fapt, de cele mai multe ori, din cauza unei naşteri foarte medicalizate, din lipsă de informaţie sau din cauza sfaturilor greşite, începutul alăptării ajunge să fie o cursă cu obstacole.

Cum poţi să treci prin această cursă fără să-ţi rupi picioarele, speranţele sau inima? Cum poţi să ajungi la finalul obstacolelor şi să poţi spune pune egal între alăptare şi bucurie?

Nu există o reţetă perfectă, dar sunt câteva ingrediente care pot duce la o reţetă de succes.

Aşa cum am spus şi în articolul anterior, una dintre cele mai bune pregătiri pe care o mamă le poate face în sarcină şi primul pas în evitarea cursei cu obstacole e să se informeze. Să caute surse cu informaţie corectă despre alăptare (din păcate în lumea de azi internetul abundă cu sfaturi greşite despre alăptare), cum ar fi site-uri dedicate alăptării şi susţinute de consilieri în alăptare certificaţi (eg. Mami alăptează-mă, Alăptează) sau organizaţii care promovează alăptarea (eg. Alăptează), să lectureze cărţi despre alăptare (Ghidul pentru alăptare al doctorului Jack Newman, Womanly Art of Breastfeeding), să meargă la un curs de educaţie prenatală şi alăptare, să participe la un grup de suport în alăptare şi să se informeze despre consultanţii în alăptare din oraşul ei sau pe care îi poate contacta telefonic/internet.

Dar uneori, cu toată informaţia din lume, nu reuşeşti să eviţi această cursă. Nu voi uita niciodată povestea unei prietene, consultant în alăptare şi educator prenatal Lamaze, al cărei început în alăptare nu a fost tocmai lin. Era cu bebeluşul ataşat la sân şi simţea durere, avea ragade. Îşi amintea mereu fraza pe care o rostea la curs: „Alăptarea nu ar trebui să doară. Durerea e modul organismului de a ne arăta că ceva nu e în regulă. Sună un consultant în alăptare”. Dar ea era consultantul în alăptare. Din fericire, era înconjurată de prieteni şi unul din ei era consultant în alăptare. A sunat şi a primit sprijinul de care avea nevoie iar peste câteva săptămâni trecuseră peste durere şi dificultăţi.

Când alăptarea ajunge o cursă cu obstacole atunci e important să ceri ajutorul. Iar consultanţii în alăptare sunt cei mai în măsură să vă ajute atunci când întâmpinaţi probleme. Consultanţii acreditaţi de Bordul Internaţional al Consultanţilor în Lactaţie au început să fie tot mai uşor de găsit iar în România ei sunt reuniţi sub umbrela organizaţiei Asociaţia Consultanţilor în Lactaţie din România. Mai puţini la număr, sperăm însă ca acest lucru să se schimbe, sunt consultanţii ce fac parte din organizaţia La Leche League, una dintre cele mai mari organizaţii internaţionale care oferă sprijin de la mamă la mamă.

Dar în final, după vizita consultantului, rămâi doar tu cu bebeluşul tău. Consultantul nu poate fi în permanenţă aproape de mamă, deşi adeseori încearcă să ţină o legătură strânsă în perioadele mai dificile. După ce s-a închis uşa şi bebeluşul începe iar să plângă, contează sprijinul pe care îl primeşti de la cei din jurul tău.

Tatăl copilului e probabil una din cele mai apropiate persoane şi unul din cei mai importanţi susţinători ai alăptării. E important ca şi el să fie informat, să ştie la ce să se aştepte în ce priveşte alăptarea dar mai ales să ştie cum să ajute.
Uneori taţii, văzând legătura aceea minunată, profundă, ce se creează între mamă şi copil în timpul alăptării, rămân cu impresia că cel mai bun şi simplu mod de a se conecta cu copiii lor e să le ofere şi ei hrană. Dar un biberon oferit bebeluşului poate fi începutul sfârşitului alăptării şi cu siguranţă pune în pericol alăptarea atunci când deja sunt probleme.
Tatăl e cel care îl va învăţa pe copil că dragostea nu e întotdeauna asociată cu mâncarea.

„partners have the key role of teaching the baby that love sometimes comes without food.”

[LA LECHE LEAGUE INTERNATIONAL; Diane Wiessinger; Diana West; Teresa Pitman (2010-07-09). The Womanly Art of Breastfeeding]

El poate să preia baia bebeluşului, poate petrece acel timp în care bebeluşul să stea pe burta lui (nu e neapărat să fie pe orizontală, tatăl poate ţine bebeluşul într-un sistem de purtare ergonomic), poate să îi liniştească cu un cântec… Taţii pot face totul în afară de hrană.
Atunci însă când mama trece printre obstacole tatăl se vede pus într-o postură ingrată: ar curma suferinţa mamei (mai ales dacă e vorba de ragade sau poate de un stres emoţional) dar nu ar vrea să submineze alăptarea. Iar imposibilitatea ca el să rezolve lucrurile poate să îl macine. Tatăl însă trebuie să ştie că rolul său nu e să repare lucrurile ci doar să pună mama în legătură cu persoana potrivită. Iar atunci când cei din jur pun presiuni asupra mamei, el poate fi zona de tampon între mamă şi restul, cel care o protejează sau care apară alăptarea în faţa celorlalţi.

 


 

10 modalităţi prin care partenerul poate ajuta

  1. Înainte ca bebeluşul să se nască, poşi pregăti şi congela mâncare.

  2. Găseşte şi păstrează la îndemână numărul unui consultant în alăptare

  3. Preia sarcina cumpărăturilor şi aranjează gustări ce pot fi la îndemâna mamei

  4. Pregăteşte cina – orice cină!

  5. Nopţile pot fi dificile la început. Fii flexibil referitor la unde, când şi cum doarme fiecare

  6. Asumăţi mai mult decât atribuţiile tale obişnuite

  7. Nu se poate ca totul să fie făcut. Încearcă să rezolvi ce e mai important pentru mamă

  8. Vino acasă la timp! Eşti o gură de aer proaspătă pentru mamă

  9. A ajuta implică şi partea emoţională. Aminteşte-i cât o iubeşti, cât e de frumoasă şi ce treabă minunată face.Ea a dat naştere şi acum hrăneşte copilul vostru.

  10. Aminteşte-i că toate acestea sunt o etapă, că viaţa se va aşeza pe făgaşul ei dar e nevoie de timp


     

 

Dar poate sunteţi în situaţia în care tatăl nu poate fi acolo lângă voi. Vă rămân însă multe alte opţiuni.

Mama, soacra sau altcineva din familia apropiată pot veni în primele săptămâni să vă ajute. Ele pot fi o sursă de sprijin şi de informaţie care să susţină alăptarea. Se poate însă ca experienţa lor în alăptare să nu fi fost una pozitivă. Înţelegeţi trecutul lor, aşezaţi cu blândeţe şi tact limite în domeniile în care poate interveni şi trasaţi sarcinii. Probabil că ar vrea să ajute şi nu ştie cum. Acceptaţi ajutorul în bucătărie, la curăţenie, faceţi o listă cu ce aveţi nevoie şi îi va fi mai uşor să se facă util(ă).

Aveţi prieteni apropiaţi dar care încă nu au copii; au promis că vă vor ajuta dar acum par că au dispărut complet de pe faţa pământului. Probabil că vor şi ei să ajute dar nu ştiu cum, nu ştiu când. Anunţati-i când aveţi nevoie de susţinerea lor şi mai ales spuneţi-le clar cum pot să ajute (o mâncare gătită, cumpărături, curăţenie).

Există desigur şi ajutor profesional: firme de curăţenie, o persoană care să vă gătească ocazional sau orice altă soluţie ce funcţionează în dreptul vostru,

 

Grupurile de suport în alăptare pot fi o oază de încurajări pentru tânăra mamă. Acolo poate găsi prietene noi, mame care trec prin aceleaşi dificultăţi şi poate vedea că nu e singură. Chiar dacă în România aceste iniţiative sunt la început puteţi fi surprinşi să găsiţi un grup chiar în oraşul vostru. O primă sursă de informaţie în acest sens pot fi centrele de educaţie prenatală.

 

Mai sunt însă şi grupurile online. Mult mai la îndemână decât o întâlnire fizică ele pot fi adeseori de folos. Pentru mine au însemnat mame cu aceleaşi preocupări şi principii care să mă susţină şi să mă îndrume chiar de la mii de kilometrii depărtare. Însă nu toate grupurile din online sunt la fel. Alegeţi-vă grupul cu atenţie şi nu uitaţi că e un mediu public, în care mulţi se pot ascunde în spatele unei identităţi false.

Pentru cele care sunteţi din Cluj vă recomand Sprijin în alăptare Cluj.

 

Nu întotdeauna vei găsi sprijin şi oameni care gândesc ca tine. Însă şi cei care gândesc diferit pot fi de ajutor, te pot ajuta să îţi susţii şi documentezi mai bine valorile şi punctul de vedere.

E bine când reuşeşti să aduni în jurul tău oameni diferiţi care să te susţină fără să te forţeze să le îmbrăţişezi convingerile. O prietenă cu copii mai mari, mama, mătuşa sau bunica te pot ajuta să pui lucrurile în perspectivă şi să nu uiţi lucrurile cu adevărat importante atunci când unele mărunte te copleşesc.

Comunitatea din jurul tău, reţeaua ta de suport nu trebuie să vorbească aceeaşi limbă cu tine, trebuie doar să te iubească!

 

Părerile negative îşi au locul lor dar nu atunci când vine vorba de medicul de familie, medicul pediatru sau alte cadre medicale cu care ajungi să interacţionezi. Alege un medic care să susţină alăptarea, unul care să fie deschis la ceea ce ai tu de zis şi la care să poţi apela. Însă atunci când se fac recomandări de completare, când orice se întâmplă alăptarea e de vină e semnul că trebuie să îţi cauţi un alt medic – sprijinul lui contează!

 

Şi nu uita, fie că eşti încă pe drumul cu obstacole sau aţi ajuns deja să mergeţi lin prin viaţa de familie, copilul tău e cel mai important sprijin, nu e doar motivul pentru care ai nevoie de sprijin. Adeseori simţim nevoia să evadăm dar presiunea de a fi mamă scade mult atunci când realizezi că nu mai trebuie să fugi de bebeluşul tău ci puteţi împreună să vă adaptaţii noii vieţi. Bebeluşii pot aduce cu ei o încredere pe care nu am mai avut-o până atunci iar viaţa ca mamă se umple de şi mai multă putere.

 

Cursa cu obstacole se va încheia, bucuriile vor fi mai dese iar atunci când vor apărea şi nori, zâmbetul copilului tău va fi primul care îi va pune pe fugă!

10579792_704838809566044_1032481961_n

[foto: Fotografii de copii cu iz de poveste]

 

[Sursa de inspiraţie a acestui articol este cap. 2 „Building Your Network” al cărţii Womanly Art of Breastfeeding]

Anunțuri