Pe fratele Ioan l-am cunoscut cunoscut candva dupa multe rasarituri si apusuri de la linistirea apelor lui. Pe fratele Ioantan insa il cunosc, si vreau sa il mai cunosc inca, sa mai pot spune multa vreme ca il cunosc. Nu, nu vreau sa trec dincolo, peste vamile timpului, vreau sa pot sa vorbesc in prezent.
Mi-a atins Domnul aripa cuvantului prin suflarile lui. Si daca nu ar fi fost el si daca nu ar fi fost Dumnezeu prin el, seci si moarte mi-ar fi fost demult cuvintele.
Ionatan mi-a deschis ferestrele poeziei …

„Lumina lina lini lumini
Răsar din codrii mari de crini
Lumină lină cuib de ceară
Scorburi cu miere milenară
De dincolo de lumi venind
Si niciodata poposind
Un rasarit ce nu se mai termina
Lina lumina din lumina lina”
[Ioan Alexandru]

Lumina, dulce lumina, insenineaza-l pe Ionatan! Cu fiecare bataie de inima insenineaza-i trupul Doamne. Misca-i neputintele sa umble inspre Tine si mainile inspre noi.
Mai lasa-l sa ne deschida Ferestrele Imparatiei, sa ne odihneasca fiecare zi. Sa ne cheme pe nume si sa te chemam pe Tine impreuna.

Ne-am schimbat cuvintele, zemoase si gustoase ca un ospat imparatesc.
Nu-l duce prea departe, invata-ne mai intai sa schimbam cuvinte cu ingerii. Mai lasa-ne schimburile aproape.
Insenineaza-i inima, gandul si caile, oftatul si maduva si durerile.
Lumineaza-ne impreuna gandurile, sa ni se coaca inimile si primavara asta laolalta.

Mai bate inima, mai bate!
Mai scrie-ne frate
Mai bate inima, mai bate
De cer coboare-ne tot mai aproape

sursa youtube ionatanp

Multumesc lui Marius Cruceru pentru amintirea lui Ionatan.

Anunțuri